Expozitii Temporare

 

 

 Obiceiuri de iarnă               20 decembrie 2008

 

Obiecte, fotografii şi texte explicative ilustrează cele mai cunoscute şi reprezentative obiceiuri de iarnă, din zona de cercetare a Muzeului Etnografic Reghin: colindatul cu turca la Dumbrava, Pietriş, Vătava, Săcalul de Pădure, Jabeniţa, Idicel-Sat, Idicel-Pădure; Pluguşorul la Ibăneşti-Sat, Sorcova, Steaua, Semănatul; daruri pentru colindători (colaci, colăcei, pupeze, „păsăroi”, mere, nuci); calendare populare din foi de ceapă şi coji de nucă, vergelul, bradul de Crăciun, revelionul, Boboteaza.

 

 

Pomul vieţii în credinţe, obiceiuri şi artă populară                  1 iunie 2007

 

Expoziţia a urmărit permanenţa şi continuitatea motivului cunoscut sub numele de „pomul vieţii” în toate obiceiurile legate de ciclul vieţii (naştere, nuntă, înmormîntare), în obiceiurile calendaristice şi în viaţa de zi cu zi a românilor, dar şi a etniilor conlocuitoare: saşi, maghiari, din zona de cercetare a Muzeului Etnografic Reghin. Au fost expuse fotografii, texte explicative şi 71 obiecte de artă populară pe care este figurat pomul vieţii – pictat, brodat, ţesut, încrustat, pirogravat.

 

 

Elemente de cultură populară săsească din zona Reghinului                        3 iunie 2005

 

Expoziţia valorifică obiecte din patrimoniul MER şi diapozitive din arhivă, care ilustrează o bogată tradiţie materială şi spirituală a saşilor din zona Reghinului, punînd în evidenţă specificul etnic, prin costume populare săseşti, broderii pe textile de interior, ceramică, din satele Batoş, Uila, Dedrad, Ideciu de Sus, Logig. Pe lîngă obiecte, expoziţia a fost completată cu imagini foto înfăţişînd case, aşezări, interior de locuinţă, port popular şi obiceiuri din localităţile menţionate.

 

Aspecte din istoria comunitatilor sasesti din zona Reghinului

 

            Anul 2008 a fost declarat, de către Parlamentul European, Anul dialogului intercultural. Înscriindu-se pe linia propusă de acest proiect cu privire la dialogul intercultural, Muzeul Etnografic Reghin a organizat expoziţia temporară „Aspecte din istoria comunităţilor săseşti din zona Reghinului”.

          Motivaţia alegerii acestei tematici pentru o expoziţie constă în importanţa acestor comunităţi, a căror existenţă este atestată documentar încă din secolul al XIII-lea. Numărul mare al comunităţilor (Reghin, Uila, Batoş, Dedrad, Logig, Ideciu de Sus, Ideciu de Jos şi Petelea) şi importanţa acestora a dus la împământenirea terminologiei de Reener Landchen, adică Ţărişoara Reghinului (panourile cu fotografii şi cronicile localităţilor).

          Expoziţia şi-a propus să readucă în prim-plan mai multe aspecte ale istorie şi vieţii cotidiene ale acestor comunităţi. Portul popular săsesc şi broderiile de interior ocupă un loc aparte, sugerând parte a unicităţii caracteristicilor saşilor.

Viaţa culturală este redată prin reprezentarea şcolii, ghiozdanul de lemn alături de tabla de scris, înlocuită mai târziu cu manualul şi caietul, dar şi cartea de cântece bisericeşti care servea, în vremurile mai îndepărtare şi ca manual de învăţat.

Un rol important în istoria acestor comunităţi l-au avut breslele. Acest tip de asociere meşteşugărească caracterizează întreaga Transilvanie după momentul colonizărilor săseşti. Implicarea breslelor în viaţa comunităţii nu se făcea doar din punct de vedere economic, ci şi cultural. În Reghin este atestată existenţa breslei tăbăcarilor, a cizmarilor, pălărierilor, olarilor sau a dogarilor, reprezentate în expoziţie prin piese precum lăzile de breaslă (în ele se ţineau documentele importante sau banii de care dispunea breasla la un moment dat), tablele de strigare (purtate prin oraş într-o adevărată procesiune ce anunţa adunarea membrilor breslei) sau prin statutele de breaslă (cod de conduită) păstrate în puţine exemplare, mai ales în marile biblioteci de peste hotare (Országos Széchényi Könyvtár – Biblioteca Naţională a Ungariei sau la Muzeul Saşilor Transilvăneni de la Gundelsheim).

Saşii au rămas în cultura transilvăneană şi prin frumuseţea pieselor de mobilier frumos pictate în centre specializate, unul din aceste centre fiind şi Reghinul (lada de zestre pictată).

Prezenţa acestor comunităţi în arealul transilvănean este dovedită prin numeroase mărturii documentare. Pe lângă documentele ce privesc prima atestare documentară a localităţilor săseşti din zona Reghinului, descoperirile mai recente, de natură cartografică vin să întărească importanţa acestora (Harta lui Lazarus, 1528 de la Országos Széchényi Könyvtár – Biblioteca Naţională a Ungariei ne oferă prima reprezentare cartografică a Reghinului şi a zonei înconjurătoare).

Importanţa comunităţilor săseşti din Transilvania şi a istoriei acestora este deosebit de importantă. În cele opt secole de convieţuire alături de maghiari şi români, saşii s-au impus în mod determinat în istoria Transilvaniei ca un real catalizator pentru viaţa culturală şi nu numai, fiind consideraţi ca un factor ce a influenţat în mod decisiv civilizaţia transilvăneană.

Expozitia de carte veche

Anul 2008 ne aduce în faţa unui moment aniversar pentru istoria cărţii şi a tiparului românesc. Se împlinesc 500 de ani din momentul tipăririi primei cărţi în spaţiul românesc, Liturghierul tipărit de Macarie la Târgovişte în anul 1508. Tot ca şi moment aniversar legat de istoria tiparului putem menţiona şi aniversarea celor 320 de la tipărirea primei Biblii în limba română, cea tipărită la Bucureşti în anul 1688.

          Pentru a marca aceste două momente aniversare, Muzeul Etnografic Reghin, în colaborare cu Protopopiatul Ortodox Reghin, organizează expoziţia „500 de ani de tipar românesc (1508-2008)”.

          Cunoscătorii, rafinaţi bibliofili, şi nu numai vor putea admira în cadrul acestei expoziţii câteva cărţi româneşti vechi provenind din centre tipografice cum sunt: Bălgrad (Alba Iulia), Blaj, Sibiu, Râmnic, Târgovişte, Bucureşti, Buzău sau Iaşi.

Calendarul crestin Ortodox

Expoziţia, folosond calendarul bisericesc, a urmărit cunoaşterea textului biblic şi a obiceiurilor legate de sărbătorile calendaristice. Fiecare sărbătoare a fost reprezentată în expoziţie printr-o icoană pe sticlă sau lemn, făcînd astfel cunoscut numele artiştilor iconari prezenţi în patrimoniul muzeului, precum şi diversitatea stilurilor de lucru în pictura pe icoane.

    Din zestrea străbunilor – un trecut pentru viitorul nostru

 Vernisata in 13 aprilie 2004, a fost organizata din dorinta de a valorifica expozitional diferite obiecte achizitionate in ultimii ani de muzeul nostru. Obiectele expuse fac parte din principalele colectii de port popular, tesaturi de interior, cusaturi si broderii, pictura pe lemn si sticla sau metaloplastice (respectiv icoane), dar si creatie artistica contemporana ce tine de anumite mestesuguri: instrumente muzicale populare (fluiere, naiuri etc.), impletituri din papura, linguri, fuse si alte obiecte din lemn pentru uz casnic, broderii, obiecte din iasca si ceramica.

            Intr-o galerie de icoane, adevarate “ferestre deschise intre pamant si cer”, admiram creativitatea autorilor, dar ne aducem aminte ca suntem intr-o zi de Pasti, iar icoanele ne indeamna la rugaciune si smerenie. Ouale de Pasti incondeiate cu truda si migala completeaza atmosfera acestei sarbatori.

Patrundem apoi intr-o casa de gospodari unde s-au adunat la sezatoare femei, fete, feciori, copii, imbracati in costume populare.             Hora satului – constituita dintr-o suita de manechine – este un prilej de a etala frumoase si autentice costume populare de fete, feciori, femei, barbati. Momentul de nunta ales – ducerea carului cu zestrea miresei la casa mirelui – infatiseaza alaiul de nunta cu mire, mireasa, nasi, stegar, staroste, chematoare, urmati de carul incarcat cu canapei, lada de zestre si numeroase obiecte constituind zestrea miresei. In ultimul rând, am expus obiecte de arta populara contemporana si artizanat, ca intr-o zi de târg.

              

 

    Obiceiuri de iarna

 

Expoziţia vernisată la 17 decembrie 2004 este, in principal, o expozitie foto, completata cu cateva obiecte ce ilustreaza obiceiuri de iarna din zona.

Fotografiile expuse pe patru panouri infatiseaza aspecte din obiceiul colindatului cu turca la Idicel-Sat, Idicel-Padure, Dumbrava, Vatava, Petris, Jabenita, Sacalul de Padure. Pe un modul am expus: plugusorul, buhaiul, biciul, clopot, clopotei, sorcova, iar alaturi, turca din Dumbrava si steaua. Pe o masa alaturata – traista si semintele de grau si ovaz, folosite in obiceiul Semanatului. Alaturi, colacei, pupeze, pasaroi – daruri pentru copiii colindatori.

In sala alaturata, amenajata cu interior traditional, pe masa se afla colacul mare pentru colindatori, mere, nuci, iar langa masa – turca din Jabenita. Intr-un colt al camerei se afla bradul de Craciun, frumos impodobit, iar pe o masuta, calendarele populare, calendarele populare din foi de ceapa si coji de nuca.

Expozitia este completata cu texte explicative privind obiceiurile de iarna: Sarbatoarea Nasterii Domnului, Craciunul, Colindatul cu turca, Datini si credinte de Craciun, Colindatul cu sorcova, Plugusorul, Steaua, Revelionul, Boboteaza.

   

    Portul popular săsesc

    7 iunie 2003

            În casa din Călimănel – Topliţa din secţia în aer liber a muzeului, amenajată cu interior tradiţional săsesc, am expus cele mai reprezentative piese din colecţia de port popular săsesc. Etalarea pieselor, constituind costume complete sau parţiale – femeieşti şi bărbăteşti, subliniază frumuseţea şi varietatea costumului săsesc din zona Reghinului, localităţile Ideciu de Sus, Batoş, Dedrad, Uila.

    

Calendarul crestin ortodox in iconografie      21 aprilie 1998 Expozitia valorifica icoanele pe sticla din patrimoniul muzeului, realizate de diversi pictori contemporani, fie in maniera personala, fie niculiana. Sunt expuse, in functie de sarbatorile religioase din calendarul crestin ortodox, cate una sau mai multe icoane, incepand cu „Nasterea Maicii Domnului” si incheind cu „Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul”. Icoana centrala – „Invierea”, este completata cu un „praznicar” si un modul pe care sunt expuse oua incondeiate.

 

Arta decorativa pe ceramica din Romania

        3 iunie 1997

    In casa din Calimanel – Toplita, din sectia in aer liber a muzeului, amenajata cu interior traditional romanesc, am expus obiecte de ceramica intr-o mare varietate de forme si motive ornamentale, din dorinta de a face cunoscute noile achizitii facute de muzeu la targurile de olari. Am urmarit prezentarea elementelor decorative in cateva din cele mai renumite centre de olarit din tara. Unele sunt replici dupa ceramica straveche daco-romana de tip Cristesti sau Cucuteni. Obiectele au fost grupate astfel:

- Ceramica in suluri de lut – Deda (Mures);

- Ceramica daco-romana – Cristesti (Mures);

- Ceramica veche utilitara si decorativa;

- Ceramica de Cucuteni – Havarna (Botosani);

- Ceramica neagra de Marginea (Suceava);

- Ceramica de Hurez (Valcea);

- Ceramica de Corund (Harghita) – secuiasca si saseasca.

Expozitia e completata cu fotografii ilustrand faze de lucru in olarit si stravechi motive decorative (2 panouri), unelte de lucru in olarit (tipare, cutite, etc.).

Icoane pe sticla din colectia pictoritei Rodica Pop   Budapesta, 25 noiembrie-2 decembrie 1994 Organizata la Centrul Cultural al Romaniei din Budapesta, cu prilejul Sarbatorii Nationale a Romaniei, in prezenta ambasadorului Ioan Donca si a directorului Centrului G. Albut, expozitia prezinta icoane pe sticla cuprinzand teme iconografice din Noul si Vechiul Testament, simboluri ale credintei, dragostei pentru frumos, care dau masura unei bogate trairi sacral-poetice a pictoritei.

 

            Icones sur verre de Transylvanie

   

Feyzin – Franta, 9-15 octombrie 1995

Un numar de 43 de icoane pe sticla din patrimoniul M.E.R. realizate de mesteri populari din centrul de iconari Nicula in sec. XIX-XX au fost expuse la Centrul Leonardo da Vinci din Feyzin. Expozitia a fost organizata la initiativa si cu invitatia „Comitetului de infratire si schimburi internationale” din aceasta localitate franceza. Icoanele infatiseaza scene din Vechiul si Noul Testament.

S-au prezentat timp de o saptamana programe despre Romania, filme video, diapozitive, muzica traditionala romaneasca din arhiva Muzeului etnografic Reghin.

Icones Roumaines sur bois et verre   Bourg – la – Reine, Franta, 6 -15 aprilie 1999 In cadrul legaturilor de prietenie dintre orasele Bourg-la-Reine (Franta) si Reghin (Romania) muzeul reghinean a organizat in cladirea Parlamenului din localitatea franceza o expozitie de icoane pe lemn si sticla. Ducand salutul reghinenilor, simbolul credintei si al dragostei pentru frumos, expozitia a fost un fragment de istorie, un moment de adanca simtire romaneasca. Oferind lumina unui gen plastic traditional, ea a prezentat bogatia si varietatea de stiluri existente in pictura icoanei in Transilvania.

 

Biserici de lemn – monumente istorice si de arhitectură

 

7 iunie 1998

    În cadrul minunat al secţiei în aer liber a muzeului, lângă bisericuţa de lemn din Mura-Mare, pe opt panouri, au fost expuse fotografii cu biserici de lemn din zona de cercetare a muzeului: Reghin, Lăpuşna, Urisiul de Sus şi de Jos, Nadăşa, Beica de Jos, Mura Mare şi Mura Mică, Petelea, Săcalul de Pădure, Băiţa, Topliţa, Răstoliţa, Moglăneşti. Fotografiile, alb-negru şi color, cuprind imagini ale acestor monumente „in situ”, imagini generale, din interior şi exterior, detalii de ornamente şi arhitectură, pictură, precum şi fazele de reconstrucţie în secţia în aer liber a bisericii din Mura Mare. Toate acestea fiind completate cu texte explicative.